Traian Demetrescu, cunoscut în epocă sub pseudonimul Tradem, născut din abrevierea numelui său, s-a numit la naștere Traian Rafael Radu Demetrescu. Fire sensibilă, incompatibilă cu slujba ”la un toptangiu” pe care i-o găsiseră părinții săi, tânărul Demetrescu adoptă stilul romantic al liricii vremii, impresionându-l pe Alexandru Macedonski atunci când publică prima sa poezie, în revista de circulație locală ”Vocea Oltului”. Acesta va exclama extaziat în paginile Literatorului: ”o minunată poezie”. Sensibilitatea sa era accentuată și de tuberculoza de care suferea de mic, ceea ce îl făcea să oscileze între a fi exuberant și a fi introvertit, prezentând adesea ”un amestec monstruos de puritate feciorelnică și detractare oribilă”. Marele critic literar G. Călinescu afirma că poetul Tradem este primul artist liric cu ”nervi” și ”fiori”. Lirica sa pre-simbolistă este în general de factură structurală simplă, ceea ce i-a conferit popularitate, creațiile sale circulând de cele mai multe ori sub forma romanțelor. De notorietate publică a fost, de exemplu poezia ”Călugărul din vechiul schit”: ”Călugărul din vechiul schit, O zi la el m-a găzduit Și de-ale lumii mi- a vorbit... Iar când să plec l-am întrebat: ”Ce soartă rea te-a îndrumat Să cați un loc printre sihaștri?” El mi-a răspuns: ”Doi ochi albaștri!”” În același timp, poetul este atras de mediile proletare, apropiindu-se de extremele acestei lumi: abrutizații de alcool, femeile pierdute și triste, nebunii, orfanii, singuraticii, artiștii bătrâni, ursarii, cântăreții ambulanți, câinii îmbătrâniți și izgoniți. În aceste teme, observăm influența liricii decadente și simboliste, în care poetul vedea o ”originalitate bizară”. Demetrescu fusese influențat și de lecturile socialiste, astfel că rezona cu lumea ”învinșilor de timpuriu”, a umililor, a ”proletarilor în opinci” și a ”refractarilor”.
Traian Demetrescu a adoptat în lirica sa varianta simbolismului lugubru, care va fi cultivat mult mai târziu de George Bacovia. Bustul poetului a fost amplasat inițial, în anul 1905, în Grădina Ateneului Român, iar la reconfigurarea acesteia din anul 1939, atunci când i se reduce și din suprafață, a fost reamplasat definitiv în Grădina Cișmigiu.
Descriere tehnică
Dimensiuni: Bust: 0,70 m; personaj feminin 1,62 cm; soclu: 1,48 m Material: bust şi personaj feminin: marmură de Carrara; soclu: piatră Pe soclu este următoarea inscripție: LVI TRAIAN DEMETRESCV 1866 - 1896 ADMIRATORII SĚI
Despre autor
Monumentul a fost realizat de către sculptorul român Filip Marin (n.1865– d. 1928), elev al maestrului Frederic Storck, la Școala Națională de Arte Frumoase și, apoi, la Academia de Arte Frumoase din București, unde a avansat până la gradul de profesor. A avut o expoziție personală la Ateneul Român, în 1894, și a participat la numeroase expoziții colective. A fost autor al numeroase opere apreciate în epocă, „Cugetare”, „Ion Gheorghe Duca”, „Eminescu”.
